s-a oprit ceasul

ma simt ca shi cand totu s-ar fi oprit in momentu despartirii
ca shi cand nimic nu mai exista dupa acel moment
nu mai e nici un prezent nici un viitor, nimic
efectiv mi s-au taiat aripile
tot ce fac, fac mecanic
nimic nu mai imi provoaca bucurie sau placere
shi de mancat parca manc numa ca sa nu mor de foame
care e logica in toate astea?
nu shtiu, nu mai exista logica.
Sa dramatizez eu totu?
de aia sa nu am chef sa ma trezesc dimineata?
de aia nu am pofta sa mananc?
de aia nu-mi mai doresc nimic?
de aia nu mai imi trezeshte nimic interesul?
de aia nu pot da drumul la ce a fost?

chiar daca m-ai parasit atunci cand am avut mai mare nevoie de tine,
nu pot sa imi revars furia asupra ta, te iubesc prea mult pentru a
faca asta, shi deci probabil ca toata furia se va revarsa asupra
mea, cine shtie poate cand nu voi avea nimic poate atunci ma voi
putea ridica din nou, poate ca doar daca nu voi mai avea nici un fel
de perspectiva poate atunci ma voi trezi la realitate shi voi putea
merge inainte din nou, sau ma voi opri de tot.
Sti am tot sperat ca daca imi iau licenta shi trec peste hopul asta
poate ca te vei intoarce la mine, dar realizez ca nu e loc de asha
ceva, singur mod in care am mai putea fi impreuna ar fi intr-o alta
viata. Nimic nu ar mai putea repara cele intamplate, shi oricum cu
siguranta ca nu ar mai putea fi cum a fost, tocmai de aia
posibilitatea de a fi din nou impreuna este sub zero. Asta e un
lucru care ma scoate din sarite, niciodata nu am vazut o chestie la
care sa nu am sorti de izbanda, sa nu am nici un fel de shansa, nici
macar teoretica, sa fie un NU mare, e de neconceput, shi totushi
adevarat :) parca ash avea un zid in fata, de care imi vine sa dau
cu capu pana pica, ori zidu ori capu :)
Totu pare asha de ireal
In paralel ma gandesc la promisiunile facute unul celuilalt...
oare chiar au fost cuvinte spuse in vant, ca in filme :) oare am
fost eu asha de naiv?
shi cand imi vine in minte "cateodata dragostea nu e deajuns"
imi vine sa sparg tot in jurul meu ... grrrrr
shi totodata nu am dece... asta ma enerveaza
Poate am vazut prea multe filme, citit prea multe carti de dragoste,
shi am inceput ca shi copiii aia care de prea multa joaca pe
calculator au inceput sashi impushte colegii.. am inceput sa cred
intr-o dragoste care nu a existat... pentru ca daca ar fi existat nu
ar fi incetat niciodata...